Suplimentele alimentare: sănătate într-o capsulă
Dr. Corina-Aurelia Zugravu, medic primar igiena alimentaţiei şi nutriţie, doctor în medicină, Catedra de Igienă şi Ecologie Medicală UMF Bucureşti
Suplimentele nutriţionale sunt produse foarte utilizate de oamenii moderni. Fie că sunt convinşi să apeleze la ele pentru a-şi amplifica energia fizică sau mintală, fie că sunt convinşi de numeroasele reclame care sunt transmise pe canale media, puţini dintre utilizatori pot spune cu adevărat că ştiu exact la ce folosesc aceste suplimente şi care pot fi eventualele lor efecte adverse.
Ultimul aspect este cu atât mai îngrijorător, cu cât e vorba de produse care se vând fără reţetă şi de foarte multe ori medicii nu sunt la curent cu faptul că pacienţii lor iau suplimente în paralel cu medicaţia “pe reţetă”. De aceea, recomand întotdeauna ţinerea la curent a medicului de familie cu privire la hotărârea de a apela la un astfel de preparat, indiferent de motivul pentru care o facem.
Ce sunt suplimentele alimentare?
Ca definiţie acceptată, suplimentele nutriţionale reprezintă produsele alimentare al căror scop este să completeze dieta normală şi care sunt surse concentrate de nutrienţi sau alte substanţe cu efect nutriţional ori fiziologic. Ele sunt comercializate sub formă de doză, cum ar fi: capsule, pastile, tablete, pilule şi alte forme similare, pachete de pulbere, fiole cu lichid, sticle cu picurător şi alte forme asemănătoare de preparate lichide sau pulberi destinate consumului în cantităţi mici, măsurabile.
În categoria suplimentelor alimentare sunt incluse şi următoarele:
- proteine pure sau sub formă de izolate proteice, izolate proteice şi hidrolizate proteice, aminoacizi şi amestecuri ale acestora; lipide alimentare (inclusiv acizi graşi polinesaturaţi esenţiali);
- fosfolipide (lecitine, cefaline, serinfosfatide, inozitolfosfatide) până la cantităţi ale conţinutului de fosfor de 1 g/zi;
- fibre alimentare până la cantitatea de 24 g/zi;
- produse parabiotice: probiotice, prebiotice, simbiotice - alimente.
Dacă examinăm categoriile de preparate aprobate de Ministerul Sănătăţii, observăm că termenul “supliment nutritiv” are o arie largă de semnificaţii: de la laptele cu cereale pentru copii până la produsele destinate sportivilor, care conţin vitamine, elemente minerale, proteine etc. Suplimente sunt considerate şi diferite produse fitoterapeutice (care au la bază plante) sau de apiterapie.
Trebuie ştiut că, pentru a primi aprobarea de comercializare, toate aceste suplimente trebuie să treacă printr-o evaluare foarte strictă. Însă legislaţia nu obligă suplimentele să fie supuse aceloraşi teste severe prin care trebuie să treacă un medicament înainte de a fi lansat pe piaţă. Evident, nici un supliment nu are voie să facă rău consumatorului, fie ca urmare a componenţilor proprii, fie din cauza impurificării cu substanţe străine.
Beneficiile suplimentelor alimentare 
Din toate suplimentele, cele mai consumate sunt multivitaminele şi preparatele care conţin, alături de vitamine, elemente minerale. Utilizarea suplimentelor şi-a dovedit în timp efectele benefice. Astfel, printre beneficiile suplimentelor, amintim:
- reducerea incidenţei defectelor de tub neural (mai ales spina bifida) cu un procent de peste 70%, în condiţiile în care femeile aflate la vârste fertile consumă suplimente care au şi acid folic;
- ameliorarea funcţionării sistemului imunitar şi, implicit, profilaxia bolilor infecto-contagioase la bătrânii care iau în mod curent multivitamine. S-a apreciat că numărul zilelor în care aceştia sunt bolnavi s-a redus la jumătate, consecutiv utilizării pe termen lung a multivitaminelor;
- economii substanţiale datorate abordării profilactice a unor afecţiuni foarte frecvente cum sunt bolile cardiovasculare sau accidentelor pe fond osteoporotic. În 1997, un studiu din Statele Unite a apreciat că o amânare cu 5 ani a instalării bolilor cardiovasculare, a accidentelor vasculare cerebrale sau a fracturilor de şold ar însemna nici mai mult nici mai puţin decât economii de 89 miliarde de dolari, anual, la nivelul sistemului sanitar american, întărind astfel concepţia conform căreia profilaxia este întotdeauna de preferat tratamentului.
Pe de altă parte, anumite suplimente nu şi-au “ţinut promisiunile” şi administrarea lor nu a fost urmată de efectele “promise“ iniţial. Un exemplu clasic este cel al vitaminei C, despre care Linus Pauling a susţinut că ar face o profilaxie eficientă a infecţiilor şi chiar a cancerului dacă este administrată în doze mari; aceste efecte, însă, nu au putut fi reproduse în nici o cercetare ulterioară.
Cum şi când ar trebui să luăm suplimente alimentare
Recomand suplimente mineralo-vitaminice în următoarele situaţii: la gravide în primul trimestru, ultimul trimestru de sarcină şi în perioada alăptării, în perioada de refacere după boli consumptive sau după traume serioase chiurgicale, arsuri etc., copiilor de până la 6 ani (vitamina D), persoanelor care din varii motive nu se alimentează corespunzător, inclusiv celor care sunt la dietă, deoarece vor să slăbească. Pentru toţi ceilalţi, lucrurile trebuie judecate individual.
În ceea ce priveşte suplimentele pe bază de plante, consumatorul este bine să ştie că simpla clamare a faptului că e vorba de produse naturale nu le fereşte de a determina apariţia de efecte secundare. De asemenea, produsele din plante au un mare număr de compuşi, al căror efect este de multe ori puţin sau deloc cunoscut. Dacă intenţionaţi să luaţi astfel de suplimente, apelaţi la un producător de renume şi la un produs mai scump, aceste două elemente pot fi garanţia unei calităţi superioare. Nu cumpăraţi produse incorect etichetate din magazine ce nu inspiră încredere sau de pe internet, chiar dacă sunt mai accesibile ca preţ.
Dr. Atkins
Doctorul Atkins, autorul dietei care îi poartă numele, lua nu mai puţin de 75 de suplimente nutriţionale şi cu toate acestea nu a atins 80 de ani de viaţă. În acelaşi timp, fără a ne pune în suplimente speranţe exagerate, este indicat să se ştie că ele pot fi o completare perfectă a unui stil de viaţă şi de alimentaţie sănătoase, deţi nu le pot suplini.
